Colega mea Sabina a stat de vorba zilele acestea cu Cristina, mamica Renatei. Mi-a marturisit ca i-a fost atat de greu sa stea sa o asculte fara sa planga si isi tot apleca capul sa isi ascunda privirea sub firele de par sa para tare in fata Cristinei. A trecut prin atat de multe!!!

Un copil mult asteptat, o sarcina grea, cezariana de urgenta, prematuritate, hidocefalie operata de multe ori, displazie de sold operata urmatata de o fractura… iar dupa multe ore de terapie: senzoriala, Vojta, hidroterapie, Tomatis Renata a pregatit mamicii ei o mare surpriza la implinirea a doi anisori: primii ei pasi!

„Dupa 8 ani de tratamente, am reusit.Am ramas insarcinata in septembrie 2015. Am avut o sarcina grea de la inceput, am sangerat, abia am dus-o cu injectii,cu tot felul de tratamente hormonale. In saptamana 20-a de sarcina am facut o hemoragie mare, am ajuns de urgenta la spital. Am stat internata acolo 2 saptamani si de atunci, in urma hemoragiei, mi s-au fisurat membranele si am inceput sa pierd lichid si atunci am intrat de urgenta in sala de operatii pentru cezariana. La 27 saptamani s-a nascut mica, a avut un kilogram, dar a plans cand a iesit, a respirat singura cateva ore, pana cand a fost intubata. A stat intubata 2 saptamani. Dupa nastere imediat a facut o hemoragie intraventriculara, de gradul III. iar dupa alte 3 saptamani de la nastere a facut si hidroencefalie. S-a blocat canalul prin care circula lichidul cefalorahidian si a inceput sa ii se umfle capsorul, fontanela sa se bombeze, sa se adune lichid acolo. Nu mai circula lichidul spre coloana. La o saptamana dupa aflarea acestor vesti, s-a intervenit si i s-a pus un dren extern. Adica din cap curgea printr-un furtunas lichidul intr-o punga, in exterior. Am stat cu acel furtun 3 saptamani, dupa care l-au mutat pe partea cealalta, dreapta inca 4 saptamani si apoi din nou pe prima parte, stanga, unde am stat asa 3 saptamani. In total, 10 saptamani cu dren extern. In acest timp am asteptat sa ajunga la greutatea de 2 kilograme, sa i se poata pune o valva. Nu stiu ce s-a intamplat, nu a functionat decat o saptamana si s-a blocat. A inceput sa nu mai manance si sa ii fie tot mai rau. Am externat-o pe propria raspundere, am semnat si am plecat cu o ambulanta particulara la Szeged. Acolo i s-a schimbat tot sistemul, valva si tot ce presupunea si nu am mai avut probleme de atunci. Toate astea se intamplau in iunie 2016.

Dupa ce ne-am intors acasa in iunie, am observat ca nu are picioarele egale. Am fost si am facut o ecografie de sold si ni s-a spus ca are luxatie de sold, ceva mai complicat si trebuia operata. Am asteptat pana in luna septembrie sa ajunga la greutatea de 5 kilograme, deorece interventia presupunea un anumit tip de anestezie si era mai grea. A fost operata in septembrie 2016 la sold, in Budapesta. A stat in gips de la buric pana la glezne 3 luni si dupa aceea am scos gipsul si am inceput kinetoterapia. Nu stiu ce s-a intamplat, poate am inceput prea repede sau poate s-a fortat prea mult caci genunchii ii erau blocati de cum statuse atat in gips, si i s-a rupt femurul. Ruptura de diafiza femurala, tot la piciorul drept unde a fost operata de displazie. Asa am mai stat o luna in gips doar cu piciorul drept.

Dupa aceasta, am facut pauza 2 luni si apoi am inceput kinetoterapia si Vojta. Din martie 2017 mergem zilnic la Vojta, mergem o data pe saptamana la Deveny La Szeged si din toamna 2017 am inceput sa mergem de 2 ori pe luna la centrul Pufan, la stimulare vizuala. Nu a avut probleme cu vederea, dar a avut retinopatie de gradul doi, neoperabila, asta se intampla prematurilor, din cauza oxigenarii. Are si un pic de strabism la ochiul stang. Acum s-a mai corectat, dar probabil va fi purtatoare de ochelari. De asemenea, tot din primavara mergem si la bazin, la hidroterapie, o data sau de doua ori pe saptamana. Din noiembrie 2017 am inceput si Tomatis.

Cam de la varsta de 1 an a inceput sa zica cuvinte simple, mama, tata, papa, baba. Stie cam in jur de 15 cuvinte.

Dupa aproximativ o luna de la inceputul terapiei Vojta (la un an si doua luni) a inceput sa se ridice singura in fundulet.

La un an si jumatate a inceput sa mearga de-a busilea, iar in picioare sustinuta cam de pe la un an si zece luni. Acum, catre doi ani incepem sa invatam sa urcam scarile.

In timpul terapiei Tomatis, primul efect ce l-am observat a fost legat de somn, nu dormea bine noaptea, se tot foia. Desi inca mananca noaptea, se trezeste doar sa manance, iar in rest doarme foarte bine. Cat depre vorbit, am observat ca incepe sa zica mai multe silabe, nu neaparat cuvinte noi, ci spre exemplu inainte zicea ta-ta, acum zice ta-ta-ta. Litera noua, litera C, acum zice “papuc” in loc de “papu”. Asta s-a intamplat in luna pauza. De asemenea, are si echilibru mai bun cand merge in picioare, este mai sigura pe ea.

Am fost si la evaluarea psihologica si are diagnostic de retard mediu, dar au zis ca este un copil cu capacitate si trebuie sa reuseasca sa recupereze. Oricum, de inteles intelege tot, stie totul. Cunoaste jucariile, stie sa duca cheile de la mama la tata, daca I se cere. Stie sa hraneasca o papusa. Am invatat sa punem jucariile la loc, sa le strangem. Toate acestea nu le facea pana acum, nu raspundea la cerinte. Incet, incet cu pasi mici recuperam si evoluam.”

La multi ani Renata si sa te poarte pasii prin viata cu multe bucurii!

×

Powered by WhatsApp Chat

× Contactează-ne pe WhatsApp